OUG 156/2024- ORDONANȚA TRENULEȚ 

Așa cum ne așteptam, Guvernul s-a grăbit și a adoptat în ședința din 30 decembrie 2024 așa numita ordonață trenulețul, aducându-i chiar câteva modificări pe ici pe colo, față de proiectul inițial. Ceea ce de acum va fi cunoscută ca Ordonanţa de urgenţă nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, a fost publicată în Monitorul Oficial chiar în ultima zi a anului, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1334. 

În materialul anterior (Vine anul nou, vin schimbarile?) am trecut în revistă modificările importante pentru mediul de afaceri, propuse prin proiect. Azi atragem atenția doar asupra punctelor care au ajuns în varianta oficială, cu mici modificări, și în același timp vă lăsăm câteva calcule privind impactul eliminării facilităților fiscale în domeniile IT, construcții și agricultură. 

Una din modificările care a aparut în varianta oficială față de proiect, vizează stabilirea unor salarii minime în domeniile construcții și agricultură.  

Astfel, art. LXIX și LXX prevăd:  

“Art. LXIX. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru sectorul construcţii, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 4.582 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră. 

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) de către societăţi constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi atrage anularea acordării facilităţilor fiscale. 

Art. LXX. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru sectorul agricol şi industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 4.050 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 24,496 lei/oră. 

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) de către societăţi constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi atrage anularea acordării facilităţilor fiscale.” 

În condițiile în care la art. LXIV punctele 7, 8, 10, 11, 12 și 13 se specifică clar că articolele 60 și 138 care făceau referire la facilitățile din domeniile It, construcții și agricultură se abrogă, rămâne întrebarea: la art. LXIX și LXX, despre ce facilități vorbim? Să fie doar o greseală de tipar, un copy-paste făcut în grabă din alt act normativ sau o necoordonare și lipsă de informare/comunicare între ministere (Finanțe și Muncii)? 

Extras din OUG 156: 

“Art. LXIV: 

7. La articolul 60, punctele 2, 5 şi 7 se abrogă. 

8. Articolul 60¹ se abrogă 

10. Articolul 138¹ se abrogă. 

11. Articolul 138² se abrogă. 

12. Articolul 138⁴ se abrogă. 

13. Articolul 138⁵ se abrogă.” 

Vedem că deși societățile din construcții nu mai beneficiază de facilități, ele sunt totuși obligate la un salariu minim pe ramură, diferit, și mai mare decât cel garantat în plată la nivel național. Întrebarea este dacă a fost doar o scăpare sau o decizie asumată și dorita de Guvern. Deși prin scoaterea facilităților s-au dorit nu numai sume în plus la bugetul de stat, dar și alinierea tuturor salariaților indiferent de domeniul de activitate, la aceleași drepturi și obligații (taxe și impozite) observăm însă ca cei din domeniul construcțiior, prin pastrarea unui salariu minim diferit, nu se încadrează la acceași aliniere. Și vom vedea mai jos cum îi afectează. 

Așa cum spuneam și în articolul anterior, rămâne și pe parcursul anului 2025 scutirea de la plată a impozitului și a contribuțiilor pentru suma de 300 lei, pentru cei care sunt angajați pe salariul minim pe economie și care îndeplinesc câteva condiții. Având în vedere că salariul minim pe economie este de la 01.01.2025 în suma de 4050 lei (conform HG 1506/27.11.2024 ) și cel minim pentru sectorul construcțiilor tocmai ce a fost stabilit exact prin OUG 156 la 4582 lei, e clar că salariații din construcții nu vor putea beneficia de scutirea de mai sus. 

Să vedem care sunt condițiile pentru accordarea acestei scutiri: 

“Art. LXVI. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 220⁴ alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 300 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: 

a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile; 

b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1) – (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.300 lei inclusiv. 

(2) Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi 31 decembrie 2025, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri. 

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în aceleaşi condiţii şi în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1) – (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii. 

(4) Suma de 300 lei prevăzută la alin. (1) se diminuează în funcţie de: 

a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunar(ă) din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, este menţinut(ă) la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin act normativ; 

b) data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunar(e), după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată; 

c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor; 

d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz. 

(5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5⁶) şi ale art. 168 alin. (6¹) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2025, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5⁶) – (5⁹) şi ale art. 168 alin. (6¹) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se diminuează cu suma de 300 lei lunar. 

(6) Prevederile prezentului articol se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2025 inclusiv.” 

Față de proiect, apar și voucherele de vacanță ca și valoare care nu se ia în calcul pentru stabilirea sumei de 4300 lei lunar. 

Vă lăsăm acum, pentru comparație, un calcul cu ce înseamnă eliminarea facilităților din construcții și IT, în funcție de ce alesese în 2024 salariatul: sa contribuie sau nu la Pilonul II.  

Ca și atunci când au fost introduse facilitățile, piața va fi împărțită și costul în plus de acum va fi suportat fie de angajat care va avea un salariu mai mic, fie preluat de angajator care va avea un cost mai mare în condițiile în care nu va dori să piardă salariați. 

Tip salariat	Tip venit/contributie/impozit	Procent	2024	2025	Diferenta salariu net
constructii, fara persoane in intretinere, fara optare plata Pilonul II in 2024	venit brut		RON 4,582	RON 4,582
	CAS	20.25%	RON 928	RON 1,146
	CASS	10%	RON 458	RON 458
	impozit	10%	RON 0	RON 239
	venit net		RON 3,196	RON 2,739	-RON 457
constructii, fara persoane in intretinere, cu optare  plata Pilonul II in 2024	venit brut		RON 4,582	RON 4,582
	CAS	25%	RON 1,146	RON 1,146
	CASS	10%	RON 458	RON 458
	impozit	10%	RON 0	RON 239
	venit net		RON 2,978	RON 2,739	-RON 239
IT, fara persoane in intretinere, fara optare plata Pilonul II in 2024	venit brut		RON 10,000	RON 10,000
	CAS	20.25%	RON 2,025	RON 2,500
	CASS	10%	RON 1,000	RON 1,000
	impozit	10%	RON 0	RON 650
	venit net		RON 6,975	RON 5,850	-RON 1,125
IT, fara persoane in intretinere, cu optare  plata Pilonul II in 2024	venit brut		RON 10,000	RON 10,000
	CAS	25%	RON 2,500	RON 2,500
	CASS	10%	RON 1,000	RON 1,000
	impozit	10%	RON 0	RON 650
	venit net		RON 6,500	RON 5,850	-RON 650

Să nu uităm ca unele din modificările prezente în OUG vor însemna și modificări ale unor declarații fiscale. 

Noi suntem aici, vom updata aplicațiile ca atare și vă vom ține la curent cu noutățile.