Situațiile financiare anuale și termenul legal de depunere în 2024
Reglementate prin Legea Contabilității în România și standarde recunoscute internațional, situațiile financiare anuale reprezintă totalul activelor și pasivelor entităților comerciale: bilanț contabil, flux de numerar, modificări ale capitalului propriu. Sunt informații contabile și financiare care servesc conducerii societății respective, dar și unui scop la nivel național, pentru statistici și determinarea situației economice a țării respective. Bun, bun. Cred că suntem cu toții de-acord că e util și chiar necesar.
Însă un subiect care a condus la opinii divergente în 2024 a fost legat de termenul de depunere al situațiilor financiare anuale la unitățile teritoriale ale ministerului finanțelor în contextul noilor modificări fiscale. Ai zice că acesta ar fi aspectul cel mai simplu de stabilit. Hai să vedem de ce a creat, totuși, neliniște în rândul anumitor societăți.
În conformitate cu legislația contabilă, încălcarea acestui termen atrage după sine răspunderea contravențională legată de nedepunerea în termen a raportării1.
Începând cu anul 2024, noile modificări fiscale cuprind prevederi care leagă termenul legal de depunere al situațiilor financiare anuale de regimul de impozitare al anumitor entități.
Astfel, potrivit completărilor art. 47 din Codul fiscal2 aduse prin OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, entitățile care vor să aplice impozitul microîntreprinderilor trebuie să îndeplinească o condiție suplimentară – aceea de a depune la termenul legal situațiile financiare anuale, acolo unde este cazul.
Deci calcularea incorectă a acestui termen poate avea consecițe fiscale nedorite.
Așadar, aspectele care vizează calcularea corectă a termenului de depunere, mai ales în condițiile în care acesta a fost determinat și comunicat diferit de unele structuri teritoriale ANAF, sunt esențiale atât la nivelul unei entități, cât și la nivelul autorităților în vederea unei abordări unitare.
Potrivit art.36 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) – (3) din lege depun un exemplar al situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, după cum urmează:
a) societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, cu excepţia subunităţilor deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European, în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;
b) celelalte persoane juridice, în termen de 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.
Așa cum rezultă din prevederea legală, legea contabilității stabilește unele termene pentru depunerea situațiilor financiare anuale, dar nu are dispoziții exprese privind calculul acestora.
Pe de altă parte, la art 75 din Codul de procedură fiscală3, reiese că la calcularea termenelor de orice fel privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Codul fiscal, de Codul de procedură fiscală, precum şi de alte dispoziţii legale aplicabile în materie, se va ține cont de dispoziţiile Codului de procedură civilă, republicat, dacă legislaţia fiscală nu dispune altfel.
În aceste condiții, se consideră că, în lipsa unor dispoziţii exprese în legea contabilității așa cum sunt cele fiscale mai sus menționate, se vor aplica dispozițiile legale prevăzute de dreptul comun: Codul civil (art. 2553 și art. 2554 al Legii nr. 287/2009), respectiv Codul de procedură civilă (art. 181 al Legii nr. 134/2010).
Potrivit art. 2553 alin. (1) și (2) și art. 2554 din Codul Civil, când termenul se stabileşte pe zile, nu se ia în calcul prima şi ultima zi a termenului. Termenul se va împlini la ora 24:00 a ultimei zile. Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
De asemenea, la art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, atunci când acesta se socotesc pe zile, la calculul lor nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Ca urmare, având în vedere prevederile legale invocate, pentru exercițiul financiar al anului 2023, termenul se calculează astfel:
Decembrie – 1 zi ( încheierea exercițiului financiar 31 decembrie)
Ianuarie – 31 zile
Februarie – 29 zile
Martie – 31 zile
Aprilie – 30 zile
Mai – 29 zile.
Reiese că termenul de 150 zile, neluând în calcul prima zi, se împlinește în data de 29 mai 2024, însă potrivit prevederilor Codului Civil nu se consideră ”nici ziua când acesta se împlinește„, ceea ce implică faptul că termenul de depunere potrivit legii este 30 mai 2024.
Logica prevederilor legale este de a valorifica o zi în mod integral, respectiv, se prezumă că prima zi nu are 24 ore de la momentul nașterii dreptului și nici ultima zi, dându-i posibilitatea celui care depune să își exercite dreptul într-un timp rezonabil calculat în termene de 24 ore.
În lipsa unor prevederi clare și concise în legea contabilității, multe entități calculează greșit termenul de depunere al situațiilor și de-aici se creează noi tensiuni în dialogul stat-contribuabil. Autoritățile ar putea rapid să elimine confuzia în rândul contabiliilor prin completarea legii contabilității, astfel să nu mai existe situații în care înțelegerea să fie diferită. Rămâne de văzut, însă, cât de mult își doresc îmbunătățirea comunicării cu contribuabilii, sărăcăcioasă de altfel.
