SAF-T (D406) un moft inutil. Cum sa-l gestionezi eficient | Partea 2

Am vorbit in articolul anterior despre ce este SAF-T, cand se depune si ce coduri avem de folosit.

Credeti ca asta este tot? Nu. O factura contine si informatii legate de TVA: cota, optiune, tva la incasare sau nu, etc. In nomeclatorul pus la dospozitie de ANAF, la capitolul TVA sunt cca. 500 de combinatii de coduri in functie de document, operatiune, tip partener, optiune de tva, cota.

In NextUp de exemplu le aveti mapate deja in functie de aceste criterii, avand putine combinatii unde ar trebui sa alegeti dvs. alt cod sau sa va setati alt cod pentru viitor.

Acum ca am inregistrat si facturile, trebuie si sa le platim sau sa le incasam, nu? Pai ce, credeti ca aici am scapat de coduri? Cand discutam de incasari si plati, trebuie sa mergem la ceea ce documentatia ne arata la mecanismul de plata si tipul de plata (este o combinatie de 2 coduri).

De exemplu, sa luam o plata efectuata cu ordin de plata prin banca: vorbim aici de metoda de plata “fara numerar” si mecanism de plata “plata in cont bancar”. A se vedea combinatia mai jos:

Sa recapitulam cum se cheama raportarea: fiser standard de control fiscal, adica discutam de taxe si impozite. Asta inseamna, ati ghicit, ca si pentru acest timp de informatii vom avea de completat coduri.

De exemplu, daca suntem platitori de impozit pe salarii, vom avea de ales din nomenclator un anumit cod aferent contului contabil folosit pentru inregistrarea obligatiei de plata sau a platii in sine.

Probabil ca vazand poza de mai sus, profesionistii contabili obisnuiti cu codurile din declaratia 100 au recunoscut deja ca sunt aceleasi combinatii.

Pentru taxele si impozitele retinute la sursa exista si un Cod Taxa Saft, un nivel suplimentar de detaliere in functie de cota de impozit sau procentul de taxa.

In exemplul de mai sus, pentru cod impozit saft 602 nu mai exista cod taxa saft, dar pentru codul 150 (impozit pe dividende, probabil unul din cele mai folosite si cunoscute) exista 3 coduri de taxa in functie de procentul aplicabil, ca in poza de mai jos.

Dupa cum vedeti, in toate zonele si pentru aproape toate inregistrarile avem de completat coduri pentru a putea genera xml-ul, cu toate sectiunile lui.

Pentru ca sunt foarte multe si multe combinatii, spuneam mai sus ca va fi foarte greu de completat aceste coduri daca nu utilizati o aplicatie ERP potrivita, care sa va ajute in partea aceasta atat de importanta. Daca toate aceste coduri sunt completate, atunci generarea xml-ului in sine devine doar o automatizare.

Pentru ca toate informatile reprezinta de fapt oglinda contabila si fiscala a societatii si presupune un numar mare de date, ANAF a decis ca unele dintre ele sa aiba caracter de depunere constant si obligatoriu iar altele doar la cerere.

Astfel ca:

• Datele care tin de sectiunile: Registrul Jurnal, creantele si datoriile se raporteaza obligatoriu la termenele de depunere specifice fiecarei societati (frecventa vine din vectorul fiscal, fiind aceeasi cu frecventa depunerii decontului de tva, lunara sau trimestriala).
• Mijlocale fixe se vor declara doar o data pe an, dupa depunerea situatiilor financiare anuale;
• Stocurile doar la cererea autoritatilor fiscale.

Ce date se transmit:

• intreg registrul jurnal din perioada, adica operatiunile economico-financiar ale societatii,  inregistrare cronologic.
• Creantele si datoriile societatii, detaliat pe tipuri si unde este cazul pe parteneri;
• Mijloacele fixe
• Inventarul sau stocurile

Acum ca stim mai bine ce inseamna completarea acestor coduri, la final vrem sa atragem atentia asupra a ceea ce mentionam si la inceput: importanta pregatirii personalului si a sistemelor informatice ce tin evidenta documentelor si a inregistrarilor contabile.

Firmele producatoare de softuri, care au facut deja pasi in implementarea acestei raportari, cum suntem si noi, NextUp, sau care vor sa ajute macar cu punerea la dispozitie a nomeclatoarelor, dar fara a genera in final xml-ul, nu vor putea sa automatizeze pana la capat si sa se substituie userului in maparea acestor coduri pe fiecare operatiune.

Contribuabilul este cel care isi cunoaste si stie operatiunile, documentele pe baza carora fac inregistari, etc.

Avand exemplele de mai sus, probabil intelegeti mai bine de ce atragem atentia si ca o astfel de raportare nu trebuie lasata doar in grija contabilului sau consultantului fiscal, profesionistului obisnuit cu intocmirea si depunerea declaratiilor.

Aceasta “declaratie” SAF-T este o raportare foarte complexa pentru care nu sunt suficiente doar introducerea unor note contabile si informatii despre care “stie el, contabilul cum sa faca” ci presupune o implicare si instruire a tuturor celor care au un rol in fluxul de operatiuni si documente al societatii.