Modificările Codului Fiscal: Când ți-e lumea mai dragă, îți mai găsește statul ceva de făcut – despre OUG 16/2022

Codul Fiscal a fost modificat zilele trecute și găsim ca a fost un pic trecut pe « sub radar » în contextul preocupărilor de zi cu zi, căci măcelarul cu securea gravă urme lasă. Impactul modificărilor nu este doar resimțit de persoanele juridice, ci ATENȚIE, vor avea impact și asupra persoanele fizice care lucrează în România ori care încasează din chirii sau pe cei cu venituri din activități independente.

Azi facem referire la modificările legate de salarizare. Nu era suficient că așteptăm cu toții și declarația 112 pentru luna iunie și raportarea semestrială, că acum este 16 august, ca să ne închidem în timp util și fără stres fiecare dintre noi treburile, mai ales că este perioada concediilor.  Săptămâna trecută s-a încheiat cu o “surpriză” pentru noi toți, atât contribuabili persoane fizice, cât și cele juridice: OG 16/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din 15.07.2022. O așteptam, așa e, dar parcă mai speram la modificări făcute în interesul nostru al tuturor, după consultările avute de guvern cu mediul de afaceri. Am sperat, dar răspunsul a venit ca în vorba aia: “câteodată răspunsul este nu”.  

O să detaliem în perioda următoare în special modificările care au implicații și în aplicațiile noastre, dar acum haideți să trecem peste cele mai importante care afectează cei mai mulți contribuabili.

Ca să fie și mai “simplu” pentru noi, unele prevederi din Ordonanță (a se vedea că nu e nici măcar de urgență) sunt cu aplicabilitate la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial (adică începând cu această săptămână), altele intră în vigoare de la 01 august 2022, iar altele de la 01 ianuarie 2023 (cele mai multe).

În acest material vom discuta despre modificările din zona de salarizare, urmând să revenim cu materiale și pentru restul modificărilor din Codul Fiscal.

I) Calcul facilități construcții și agricultură:

a) Cu intrare în vigoare la 3 zile de la data publicarii:

a1) pentru acordarea facilităților se va lua în calcul doar cifra de afaceri din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea;

a2) pentru determinarea ponderii de 80% din cifra de afaceri, cei din domeniul construcțiilor vor lua în consideare numai cifra de afaceri din activitatea de construcții obținută pe teritoriul României. Atenție! În cifra de afaceri totală se vor include și veniturile obținute în afara României.

ATENȚIE LA APLICAREA FACILITĂȚILOR PENTRU LUNA IULIE 2022!

b) Cu intrare în vigoare de la 01 august 2022

(deși dacă ne uităm la art. IX litera g, am putea înțelege că se aplică NUMAI veniturilor lunii august 😊 ; ce să faci, așa iese când te grăbești): scade plafonul pentru care se acordă facilitățile, de la 30.000 lei la 10.000 lei. Partea din venitul brut lunar,  obținut din salarii sau asimilate salariilor,  care depășesc această sumă de 10.000 lei, nu mai beneficiază de facilitățile fiscale specifice domeniului de activitate.

II) Contractele part-time

Când nu mai avem idei, ne întoarcem la ceva ce deja am încercat și nu a adus schimbări benefice. Cam așa am putea să punctăm pe scurt modificarea în acest domeniu, amintindu-ne cu toții de OUG 79/2017, care a fost valabilă până prin 2020 și care preciza același lucru: suprataxarea contractelor part-time. Ca și atunci, ideea este aceași: de pedepsire a angajatorului care întocmește astfel de contracte: cu timp parțial și pe un salariu brut sub valoarea celui minim  la nivel de normă întreagă.

Ce înseamnă suprataxarea?: dacă avem un salariat cu 4 ore pe zi, de exemplu, pe un salariu de 2000 lei (mai mic decât 2550 lei, salariul minim pe economie), atunci, pentru diferența de 550 lei, plătitorul de venit va suporta în numele angajatului diferența de contribuție pentru asigurările sociale și pentru sănătate (CAS și CASS).

EXCEPȚIILE de la regula de mai sus:

• Salariatii care in luna respectiva obtin venituri din mai multe contracte si impreuna baza lunara de calcul pentru contributii este cel putin egala cu salariul minim pe economie.;
• Elevii sau studenții aflați într-o formă de școlarizare;
• Ucenicii;
• Persoanele cu dizabilități care conform legii au posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
• Pensionarii peste limita de vârstă, cu excepția celor care beneficiază de pensie de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii.

Pentru a proba cele de mai sus, dacă ar fi să ne luăm după regulile din trecut, salariatul va depune la angajator o declarație pe proprie răspundere. Așteptăm, însă, procedura de aplicare care va fi stabilită prin ordin al Ministrului Finanțelor.

III) Deducerea personală de bază:

De la 01 ianuarie 2023 vom avea o nouă modalitate de calcul a deducerii, plecând de la salariul minim pe economie plus maxim 2000 lei peste acest nivel și luând în calcul și persoanele aflate în întreținere. Dacă ar fi să ne raportăm la salariul minim actual, deducerea se va acorda pentru un venit lunar brut de maxim 4550 lei dacă ai minim 1 persoană în întreținere. Dacă nu ai persoane în întreținere, atunci venitul brut maxim pentru care poți primi deducere este 4500 lei. Vă lăsăm mai jos tabelul conform căruia se vor calcula deducerile:

IV) Venituri impozabile:

De la 01 ianuarie 2023 vor intra în vigoare anumite modificări care vor influența baza de calcul al impozitului pe salarii, unele dintre veniturile considerate acum neimpozabile urmând a deveni impozabile. Printre ele enumerăm: pensia facultativă,  asigurarea facultativă de sănătate, contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator cu testarea și/sau vaccinarea etc.

Mai mult, se va introduce o limită lunară pe salariat pentru toate facilitățile acordate: cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă!

V) Venituri neimpozabile:

Îndemnizația pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice (concediul medical de tip 17, nou introdus anul acesta). Data intrării în vigoare: 03 zile de la publicare.

Astea sunt, în mare, modificările aferente zonei de salarizare. Noi am început deja implementarea celor care afectează calculul salarial pentru lunile iulie și august, urmând să vedem împreună până la finalul anului cu ce modificări, norme și clarificări vor veni decidenții, astfel încât să fim cu toții pregătiți și informați pentru modificările care vor intra în vigoare începând cu ianuarie anul următor.

Microîntreprinderile

Probabil cele mai multe discuții si observații si nemulțumiri, pe lângă suprataxarea contractelor part-time, a fost pe zona de microîntreprinderi si condițiile noi in care pot plăti de anul viitor impozit pe venit sau sunt obligate să treacă la cel pe profit. Sa le luam pe rând pentru a le înțelege și digera mai bine 😊. Toate modificările referitoare la impozitul pe microîntreprindere vor intra în vigoare începând cu 01 ianuarie 2023.

Prima modificare este ca impozitul pe microîntreprindere devine opțional, evident cu respectarea unor condiții.

Pe lângă ce știam deja, că o societate poate fi plătitoare de impozit pe veniturile  microîntreprinderilor doar dacă capitalul social nu este deținut de stat sau alte unități administrativ-teritoriale, acum va mai fi o condiție importanta: asociații să nu dețină peste 25% din părțile sociale la mai mult de 3 (trei) alte societăți care să se încadreze și ele la microîntreprindere. Deci adio asociați care să dețină multe firme și toate să fie plătitoare de impozit pe micro. Poți să deții, dar firmele respective vor fi plătitoare de impozit pe profit.

Se va modifica și condiția privind plafonul veniturile realizate în anul precedent, coborând la jumătate, de la 1.000.000 euro  la 500.000 euro. Deci orice societate care va realiza venituri de peste 500.000 euro în anul anterior, calculate la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar, va deveni plătitoare de impozit pe profit.

O condiție importantă și care a stârnit multe nemulțumiri este cea referitoare la obligativitatea unei societăți care vrea să fie plătitoare de impozit pe microîntreprindere de a avea angajat minim 1 persoană cu normă iîntreagă, altfel nu poate aplica sistemul de plată ales.

Având în vedere condiția de mai sus, cota de 3% pentru impozitul asupra veniturilor microîntreprinderilor devine fără bază, ca urmare revenind la o cotă unică de 1%.

Si cum în Ordonanța asta Guvernul s-a tot întors în trecut scoțând de la naftalină reglementări pe care cu drag le-am uitat cei mai mulți dintre noi, au mai găsit una pe care să o reînvie și care are impact direct asupra societăților care prestează cu precădere servicii de  consultanță și/sau management: dacă veniturile acestor firme se vor obține din consultanță și/sau management mai mult de 20%, atunci ele devin obligatoriu plătitoare de impozit pe profit. Nu știm încă dacă aceste societăți vor fi stabilite prin cod CAEN sau prin însăși activitatea prestată din punct de vedere juridic și economic. Așteptăm cu interes cu toții clarificările venite de la Ministerul de Finanțe să vedem câți dintre noi redevenim plătitori de impozit pe profit.

Regula de mai sus are clar legătură cu faptul că cei care vor plăti mai mult, devenind plătitori de impozit pe profit, în majoritatea lor, sunt cei care prestează servicii și au puțini angajați, întrucât în aceste domenii marja este clar mai mare decât în domenii ca producția sau comerțul.

Sunt excluse din start însă de la contribuabilii care pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele tipuri de societăți:

• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul bancar;
• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv cea care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
• persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
• persoana juridică română care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

Unele dintre cele mai neplăcute două articole care vor intra în vigoare de la 01 ianuarie 2023 spun:

„Persoanele juridice române, cu excepția celor de la art. 47 alin. (2), pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023, potrivit prevederilor prezentului titlu.”

         “Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile prezentului titlu.

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g), aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiţie”

ATENȚIE, așadar:

• nu ne jucăm cu intratul-ieșitul de la sistemul de plată: ai voie să optezi o singură dată;
• sa urmărim constant plafonul, procentul serviciilor din consultanță și asigurarea condiției cu salariatul, altfel, din trimestrul în care nu sunt îndeplinite condițiile sau sunt depășite plafoanele, se trece automat la plătitor de impozit pe profit fără să se mai poată opta ulterior pentru microîntreprindere.

Vom vedea dacă realitatea din viitor  va da dreptate Guvernului, care consideră că diminuând numărul de societăți plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și crescând pe cel al plătitorilor de impozit pe profit va aduce mai mulți bani la buget pe principiul că 16% e mai mult de 1% sau specialiștilor care le-au atras atenția de la început că 16% la o bază mai mică sau zero va aduce mai nimic la buget. Este posibil ca Guvernul să dea vrabia din mână pentru cioara de pe gard.

Modificările care vizează persoanele fizice

Deși s-ar putea crede că cei mai revoltați sunt antreprenorii și profesioniștii din domeniul consultanței și al contabilității, este greșit să ne gândim că doar ei vor fi afectați într-un fel sau altul de măsurile stabilite prin Ordonanța 16. Oricum în final și modificările care au impact direct asupra acestora se vor simți și la firul ierbii, în buzunarul fiecăruia dintre noi, dar ordonanța  prevede multe modificări care au efect direct asupra persoanele fizice.

Să începem cu ceva simplu de înțeles și cu impact pentru cei mai mulți dintre noi: modificările la TVA.

         De la 01 ianuarie 2023 se vor modifica următoarele din punct de vedere TVA:

• pentru serviciile de cazare, restaurant și catering, va crește cota, de la 5% în prezent, la 9%; să vedeți la anul prețuri în vacanță ☹;
• pentru că sănătatea noastră este importantă, pentru băuturile pe bază de zahăr va crește cota de la 9% la 19%;
• se menține cota redusă de 5% la achiziția de locuințe cu suprafața maximă de 120 mp, ba chiar cu creșterea plafonului de la 450.000 lei la 600.000 lei, în aceeași idee a protecție sociale.

O altă modificare care va afecta direct persoanele fizice vizează transferul bunurilor imobiliare, unde acum există un plafon de 450.00 lei neimpozabil din valoarea tranzacției. După 01 ianuarie, acest plafon se elimină și sumele stabilite pe fiecare tranzacție vor fi impozitate:

• fie cu cotă de 3% pentru construcțiile de orice fel și terenurile aferente acestora, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
• fie cu cotă de 1% pentru cele deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

Să luăm un exemplu comparativ. Să zicem că vrem să vindem o construcție la un preț de 350.000 lei. Acum, impozitul pe care l-am plăti pe tranzacție ar fi 0, întrucât suma este sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. De la 01 ianuarie însă, vom plăti un impozit pe tranzacția respectivă de minim 3500 lei, și asta dacă am deținut construcția mai mult de 3 ani de zile.

Că tot am vorbit de vânzarea de bunuri imobiliare, să vorbim și de chirii, unde, și aici se vor întâmpla schimbări:

• proprietarii vor fi obligați să înregistreze contractul la ANAF în termen de 30 de zile de la încheierea sau modificarea acestuia;
• printr-un limbaj tehnic din punct de vedere fiscal, care scapă sigur celor mai mulți contribuabili persoane fizice, se elimină cota forfetară de 40% care acum diminuează baza de impozitare, aceasta devenind din venit NET anual estimat, direct venit anual impozabil estimat. Atenție, nu vorbim despre veniturile din arendă sau închirierile în scop turistic.

Să înțelegem și mai bine, mai luăm un exemplu simplu: să zicem că avem închiriat un apartament cu suma de 1000 lei pe luna, asta înseamnă pe an 12.000 lei. Acum, impozitul pe venitul din chirii se calculează: 12.000 lei *40%= 4800 lei este suma care se scade și rămâne baza impozabilă 12.000 lei -4.800 lei= 7.200 lei. La aceasta se aplică procentul impozitului de 10% și rezultă un impozit de 720 lei. De la 01 ianuarie însă, cota de impozit de 10% se va aplica la suma întreagă de 12.000 lei rezultând un impozit de 1.200 lei.

Cum pentru diverse venituri pe lângă impozit se datorează și contribuția la asigurări sociale de sănătate, în anumite condiții, ajungem la modificările aduse de Ordonața 16 și aici și care vor afecta  contribuabilii care obțin venituri din alte surse decât salariu.

Atât în privința contribuției la sănătate, cât și pentru cea la pensie, pentru persoanele fizice altele decât salariații, s-au modificat plafoanele pentru care erau obligați la plata acestor contribuții.

Pentru contribuția la sănătate s-a mai adăugat un plafon nou și vom avea în felul următor:

• pentru veniturile anuale sub nivelul a 6 salarii minime pe economie, nu se datorează contribuția; există însă, ca și pană acum, opțiunea contribuabilului de a plăti și a fi astfel asigurat în sistemul de sănătate;
• pentru veniturile anuale între 6 și 12 salarii minime pe economie, sănătatea se datorează la valoarea rezultată pentru cele 12 salarii minime brute pe tară (dacă ne raportăm la salariul minim valabil azi, suma contribuției ar fi 6*2550 lei= 15.300 lei *10% = 1530 lei);
• pentru veniturile anuale între 12 și 24 salarii minime pe economie, sănătatea se datorează la valoarea rezultată pentru cele 12 salarii minime brute pe țară (dacă ne raportăm la salariul minim valabil azi, suma contribuției ar fi 12*2550 lei= 30.600 lei *10% = 3060 lei);
• pentru veniturile anuale peste 24 salarii minime pe economie, sănătatea se datorează la valoarea rezultata pentru cele 24 salarii minime brute pe țară (dacă ne raportăm la salariul minim valabil azi, suma contribuției ar fi 24*2550 lei= 61.200 lei *10% = 6120 lei).

Pentru persoanele fizice care obțin venituri din alte surse decât salariile și care sunt obligate confirm legii sa plătească contribuția de asigurări sociale (contribuția la pensie, cum o numim noi simplu și direct), ordonanța vine și aici cu modificarea plafonului ca și la sănătate, astfel:

• pentru veniturile anuale sub nivelul a 12 salarii minime pe economie, nu se datorează contribuția; contribuabilul poate însă opta sa plătească;
• pentru veniturile anuale între 12 și 24 salarii minime pe economie, contribuția  se datorează la valoarea rezultata pentru cele 12 salarii minime brute pe țară (dacă ne raportăm la salariul minim valabil azi, suma contribuției ar fi 12*2550 lei= 30.600 lei *25% = 7650 lei);
• pentru veniturile anuale peste 24 salarii minime pe economie, sănătatea se datorează la valoarea rezultata pentru cele 24 salarii minime brute pe țară (dacă ne raportăm la salariul minim valabil azi, suma contribuției ar fi 24*2550 lei= 61.200 lei *25% = 15300 lei).

PFA-urile care au optat pentru calculul venitului pe bază de norme, de la 01 ianuarie 2023 vor trebui sa fi atenți, întrucât se modifică plafonul pentru care pot opta în continuare pentru norma, de la 100.00 euro la 25.000 euro, iar dacă depășesc acest plafon anual, vor trece din anul următor la determinarea venitului în sistem real.

Un alt impozit care se va majora este cel pe dividende, de la 5%, cât este în prezent, la 8%.

Prin art. VII din Ordonanță se modifică OUG 193/2002, devenind obligatorie utilizarea POS-ului și acceptarea lui ca mijloc de plată, pentru persoanelor juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicată, dar și cele care prestează servicii și care realizează o cifră de faceri anuală mai mare de 10.000 euro.

Alte modificări pe care nu o să insistăm acum, doar le vom enumera, se referă la accize, taxe locale, anumite schimbări în modalitatea de impunere a veniturilor obținute de nerezidenți, plus alte detalii în modul de acordare sau nu a unor beneficii salariale.

Această ordonanță, așa cum este precizat și anterior, va trebui aprobată de către Parlament prin lege, așa că ne putem aștepta la modificări ale celor stabilite acum. Mai mult, sunt ordine ale diverselor ministere pe care le așteptăm, ordine care ar trebui sa lămurească anumite prevederi din Ordonanța 16. Nu putem decât să sperăm cu toții că dacă vor fi alte modificări, acestea vor fi în interesul celor mulți și că vom avea și norme de aplicare în timp util.

Noi vom implementa în aplicațiile noastre, așa cum am făcut mereu, orice modificare, oricum ar fi ea. O să revenim cu detalii atunci când se va apropia momentul respectiv.