Cele mai frecvente 7 greșeli care duc la o breșă de securitate în business  

Te-ai întrebat de ce nu reușesc companiile să prevină complet atacurile cibernetice? În multe cazuri, răspunsul ține de greșeli interne recurente, precum parole slabe, actualizări amânate sau acces necontrolat la date, care creează vulnerabilități ușor de exploatat. O breșă de securitate apare atunci când aceste puncte slabe permit accesul neautorizat la date sau sisteme.

Datele recente arată cât de rapid evoluează acest tip de risc. Fraudele informatice raportate în România, la nivelul anului 2024, au crescut cu 40,2% față de anul anterior, în timp ce fenomenul malware s-a majorat cu 286,8%, conform raportului anual publicat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică [1]. Ritmul acesta de creștere pune presiune pe companii și arată cât de ușor pot apărea vulnerabilități în procesele interne. 

În multe organizații, aceste vulnerabilități se formează în timp. Accesul la date este extins pentru a simplifica munca, unele măsuri de securitate cibernetica sunt amânate, iar anumite obiceiuri devin standard fără o evaluare reală a riscurilor. Motiv pentru care merită să privim atent spre greșelile care apar frecvent în activitatea de zi cu zi și care pot deschide accesul către informații sensibile. 

Idei esențiale: O breșă de securitate apare, de cele mai multe ori, din greșeli repetitive în gestionarea datelor și accesului. Parolele slabe, lipsa actualizărilor și accesul necontrolat sunt printre cele mai frecvente cauze. Configurațiile greșite și aplicațiile nesigure pot expune date fără semnale evidente.Lipsa instruirii angajaților crește riscul de phishing și erori umane. Fără un plan clar de reacție, impactul unui incident poate crește rapid. Prevenția ține de procese clare, control asupra accesului și utilizarea unor soluții digitale sigure.

Ce este o breșă de securitate și de ce este importantă pentru business? 

O breșă de securitate apare atunci când o persoană sau un sistem obține acces la date, rețele sau aplicații fără permisiune. În funcție de situație, acest acces poate duce la expunerea informațiilor, modificarea datelor sau blocarea unor procese esențiale din companie. 

În activitatea de zi cu zi, impactul se extinde dincolo de partea tehnică. O breșă poate afecta fluxurile operaționale, relațiile cu partenerii și stabilitatea financiară a business-ului. În unele cazuri, datele sunt extrase și utilizate ulterior. În altele, atacatorii rămân în sistem o perioadă mai lungă, fără să fie observați, colectând informații sau pregătind momentul potrivit pentru a interveni. 

Un aspect important este că astfel de incidente nu sunt vizibile imediat. Multe companii descoperă o breșă de securitate la săptămâni sau chiar luni după ce accesul neautorizat a avut loc. În acest interval, efectele se amplifică, iar costurile de recuperare cresc semnificativ. 

Din acest motiv, securitatea datelor devine o responsabilitate care ține de întreaga organizație. O breșă poate genera consecințe legale, poate afecta contracte în derulare și poate ridica semne de întrebare legate de încrederea în companie. Protecția eficientă presupune control, vizibilitate și o atenție constantă la modul în care circulă datele în companie. 

De ce protecția datelor trebuie să fie un proces continuu în business? 

Riscurile din zona de securitate cibernetica evoluează constant. Apar aplicații noi, echipele se schimbă, procesele se adaptează, iar volumul de informații crește de la un an la altul. În acest context, măsurile de protecție trebuie revizuite periodic și adaptate la realitatea curentă a business-ului. 

În multe companii, intervenția apare în momentul în care problema devine vizibilă. Până atunci, vulnerabilitățile se pot acumula în procese sau în modul de utilizare al sistemelor. 

Un control mai bun apare atunci când există câteva elemente de bază: 

• reguli clare de acces și responsabilitate
• monitorizarea activității și identificarea comportamentelor neobișnuite
• verificări periodice ale proceselor și setărilor
• infrastructură stabilă, cu backup automat și acces controlat la date  

În acest punct, soluțiile de tip ERP și serviciile de găzduire a bazelor de date pot aduce un plus real de control. De exemplu, utilizarea unui sistem precum NextUp, cu baze de date găzduite în infrastructură securizată, permite salvări automate în mai multe locații, acces restricționat în funcție de roluri și actualizări constante fără intervenții manuale. 

În plus, disponibilitatea ridicată a sistemului și performanța serverelor contribuie la continuitatea activității, fără blocaje sau riscuri legate de pierderea datelor. Aplicate consecvent, aceste măsuri reduc riscul unei breșe de securitate și oferă mai mult control asupra modului în care sunt gestionate informațiile în companie. 

Cele mai frecvente 7 greșeli care duc la o breșă de securitate 

În majoritatea cazurilor, o breșă de securitate apare din acumularea mai multor factori care, luați separat, par lipsiți de importanță. În timp, aceste situații creează puncte vulnerabile în procesele și sistemele companiei. 

Analiza incidentelor din industrie arată că anumite tipare se repetă constant, indiferent de dimensiunea organizației sau de domeniul de activitate. Aceste tipare țin de modul în care sunt gestionate accesul la informații, aplicațiile utilizate și fluxurile de lucru zilnice. Odată identificate, aceste puncte pot fi corectate relativ simplu, iar impactul asupra modului în care sunt protejate datele și procesele interne devine vizibil într-un timp scurt. 

În continuare, detaliem cele mai frecvente 7 greșeli care pot duce la o breșă de securitate și modul în care pot fi evitate. 

1. Folosirea unor parole slabe sau reutilizate 

Parolele slabe sau reutilizate rămân una dintre cele mai frecvente cauze ale unei breșe de securitate. În majoritatea incidentelor analizate la nivel global, accesul neautorizat începe de la credentiale compromise sau ușor de ghicit. 

O parolă slabă este, de regulă, scurtă, predictibilă sau bazată pe informații personale ușor de identificat, cum ar fi nume, date de naștere sau combinații simple de cifre. În același timp, reutilizarea parolelor între mai multe aplicații crește semnificativ riscul, deoarece compromiterea unui cont poate deschide accesul către alte sisteme. 

În activitatea de zi cu zi, aceste situații apar mai des decât pare. Aceeași parolă este folosită pentru email, aplicații interne sau ERP, conturile sunt partajate între colegi pentru a simplifica accesul, iar în unele cazuri parolele sunt salvate în documente sau notițe ușor accesibile. Toate aceste practici creează puncte vulnerabile care pot fi exploatate rapid. 

Pentru a reduce riscul, este recomandat: 

• să folosești parole unice pentru fiecare aplicație
• să definești o politică de parole (lungime, complexitate, actualizare periodică)
• să implementezi autentificarea multi-factor (MFA), care adaugă un nivel suplimentar de protecție
• să utilizezi un manager de parole pentru gestionarea în siguranță a credentialelor  

Aplicarea acestor măsuri reduce semnificativ riscul unei breșe de securitate și oferă un control mai bun asupra accesului la datele companiei. 

2. Lipsa actualizărilor software 

Lipsa actualizărilor software crește semnificativ riscul unei breșe de securitate. Aplicațiile și sistemele care nu sunt actualizate conțin vulnerabilități cunoscute, care pot fi exploatate rapid de atacatori. 

În multe situații, aceste actualizări sunt amânate din motive practice. Notificările sunt ignorate, procesele de lucru au prioritate, iar intervențiile tehnice sunt lăsate „pentru mai târziu”. În mediul de business, acest lucru apare frecvent în cazul aplicațiilor de contabilitate, ERP sau alte sisteme critice. Chiar și o întârziere aparent minoră poate lăsa deschis accesul către date sensibile. 

Gestionarea defectuoasă a actualizărilor a fost, în timp, una dintre cauzele unor incidente majore. Vulnerabilități cunoscute, pentru care existau deja soluții, au fost exploatate tocmai pentru că patch-urile nu au fost aplicate la timp. 

Un control mai bun asupra acestor riscuri apare atunci când actualizările sunt aplicate imediat ce devin disponibile, procesul este automatizat acolo unde este posibil, sistemele sunt verificate periodic, iar aplicațiile utilizate includ mecanisme de update automat. 

Automatizarea actualizărilor reduce dependența de intervenții manuale și limitează erorile umane, oferind un nivel mai bun de protecție împotriva vulnerabilităților cunoscute. În același timp, menține aplicațiile stabile și pregătite pentru noile tipuri de amenințări. 

3. Acces necontrolat la date sensibile 

Accesul necontrolat la informații sensibile este una dintre cele mai frecvente vulnerabilități în companii. Atunci când prea mulți utilizatori au acces la aceleași date, controlul devine dificil, iar riscul unei breșe de securitate crește. 

În activitatea de zi cu zi, acest lucru apare atunci când angajații au acces la date financiare, documente contabile sau informații despre clienți, fără să fie necesar pentru rolul lor. În unele cazuri, accesul este acordat rapid pentru a simplifica procesele, iar ulterior nu mai este revizuit. 

Pentru a reduce riscul, este important să definești accesul pe roluri, să limitezi vizibilitatea datelor sensibile și să verifici periodic cine are acces la ce informații. 

4. Configurații greșite și setări nesigure 

Configurațiile incorecte ale aplicațiilor sau sistemelor pot expune volume mari de date fără să existe un semnal evident. Chiar și o setare greșită sau o permisiune prea largă poate crea un punct vulnerabil. 

În mediile moderne, unde aplicațiile sunt interconectate și datele sunt accesate din mai multe locuri, aceste situații apar frecvent. De multe ori, problema pornește de la setări implicite care nu sunt ajustate sau de la modificări făcute rapid, fără o verificare ulterioară. Spații de stocare configurate greșit sau acces acordat prea larg pot permite vizualizarea sau descărcarea informațiilor fără restricții. 

Analizele din industrie arată că o mare parte dintre incidentele din mediul cloud au legătură cu astfel de configurări greșite, în special în lipsa unor procese clare de verificare și control. În timp, aceste setări rămân active și pot trece neobservate până în momentul în care apare un incident.  

Pentru a preveni astfel de probleme, este important ca setările aplicațiilor să fie verificate periodic, responsabilitățile să fie clar definite, iar configurațiile să fie revizuite constant, inclusiv cu ajutorul unor instrumente automate care pot identifica rapid eventualele vulnerabilități.  

5. Lipsa instruirii angajaților 

Lipsa instruirii și a conștientizării în rândul angajaților poate duce la expunerea accidentală a datelor sau la accesarea unor surse nesigure. În multe cazuri, echipa este prima linie de apărare, iar deciziile luate în activitatea zilnică au un impact direct asupra securității datelor. 

În practică, riscurile apar atunci când angajații accesează linkuri nesigure, descarcă fișiere necunoscute sau nu recunosc tentativele de phishing. Aceste situații sunt frecvente în mediile în care circulă documente și informații sensibile, iar efectele pot fi greu de controlat odată ce accesul a fost compromis. 

Un aspect important este că amenințările evoluează constant, iar o instruire făcută o singură dată nu este suficientă. Fără actualizări periodice, echipa rămâne expusă la tipuri noi de atacuri și la metode tot mai sofisticate. 

Pentru a limita aceste riscuri, este util să existe sesiuni regulate de instruire, adaptate la contextul actual, susținute prin exemple reale, studii de caz și chiar simulări care ajută echipa să recunoască mai ușor situațiile periculoase și să reacționeze corect. 

O echipă informată și implicată contribuie activ la prevenirea incidentelor și devine un factor important în protejarea datelor companiei. 

6. Expunerea la malware și aplicații nesigure 

Aplicațiile nesigure sau descărcările din surse necontrolate pot introduce rapid vulnerabilități în sistem. Malware-ul, inclusiv spyware-ul, poate colecta informații sensibile fără ca utilizatorul să își dea seama, de la parole și date de acces până la activitatea desfășurată pe dispozitiv. 

În mediul de business, aceste situații apar frecvent în urma unor acțiuni aparent banale: accesarea unor site-uri nesigure, instalarea unor aplicații fără verificare sau interacțiunea cu ferestre pop-up și atașamente necunoscute. În unele cazuri, astfel de programe rulează în fundal și colectează informații pe termen lung, fără semnale evidente. 

Riscurile cresc și în contextul utilizării rețelelor Wi-Fi publice sau al transferului de fișiere fără măsuri de protecție adecvate. Dispozitivele companiei devin astfel puncte de intrare pentru atacuri care pot compromite rapid securitatea datelor. 

Pentru a limita aceste vulnerabilități, este important să existe control asupra aplicațiilor instalate, să fie utilizate soluții de protecție și filtrare a accesului, iar echipa să evite descărcările din surse necunoscute sau utilizarea rețelelor nesecurizate. 

7. Lipsa unui plan de reacție la incidente 

Un plan de reacție slab sau inexistent poate lăsa compania fără direcție exact în momentul în care este cea mai mare nevoie de claritate. În cazul unei breșe de securitate, fiecare minut contează, iar lipsa unui plan bine definit poate duce la blocaje, decizii întârziate și dificultăți în limitarea impactului. 

În practică, problema apare frecvent atunci când planul există, dar este prea complex sau nu este cunoscut de echipă. Documentele lungi, greu de urmărit, rămân la nivel teoretic și sunt evitate în situații reale. În momentul unui incident, echipa are nevoie de pași simpli și de responsabilități clar definite, astfel încât reacția să fie rapidă și coordonată. 

Un alt aspect important este testarea planului. Fără exerciții sau simulări, reacția rămâne imprevizibilă, iar timpul de răspuns crește. 

Pentru a gestiona eficient astfel de situații, este util să existe un plan simplu, ușor de urmat, cu responsabilități clar stabilite, testat periodic prin simulări și adaptat în funcție de context, inclusiv prin implicarea partenerilor relevanți atunci când este necesar. 

Un plan bine structurat și verificat constant ajută la limitarea efectelor unei breșe de securitate și la reluarea rapidă a activității. 

Reducerea riscului unei breșe de securitate ține de modul în care sunt gestionate accesul, aplicațiile și datele în activitatea de zi cu zi. NextUp susține companiile din România prin servicii de hosting pentru baze de date construite pentru stabilitate și siguranță, care includ infrastructură securizată, backup automat și monitorizare constantă, astfel încât informațiile să fie protejate și disponibile oricând, fără riscurile asociate stocării locale. 

Întrebări frecvente

1. Ce este o breșă de securitate?

O breșă de securitate apare atunci când persoane neautorizate obțin acces la date, sisteme sau aplicații ale unei companii. Acest acces poate duce la expunerea informațiilor, modificarea lor sau blocarea activității.

2. Care sunt cele mai frecvente cauze ale unei breșe de securitate?

Cele mai frecvente cauze sunt parolele slabe, lipsa actualizărilor software, accesul necontrolat la date, configurațiile greșite ale aplicațiilor, utilizarea unor programe nesigure și lipsa instruirii angajaților.

3. Cum îți dai seama că există o breșă de securitate?

Semnele pot include acces neobișnuit la conturi, modificări neautorizate ale datelor, încetinirea sistemelor sau apariția unor activități necunoscute în aplicații. În unele cazuri, breșa poate rămâne nedetectată o perioadă mai lungă.

4. Cum poate fi prevenită o breșă de securitate?

Prevenția presupune gestionarea corectă a accesului la date, actualizarea constantă a aplicațiilor, utilizarea unor parole sigure, instruirea angajaților și monitorizarea activității din sistemele utilizate.

5. De ce sunt importante actualizările software pentru securitatea datelor?

Actualizările rezolvă vulnerabilități deja identificate. Fără ele, sistemele rămân expuse unor riscuri cunoscute care pot fi exploatate rapid.

6. Ce rol au angajații în prevenirea breșelor de securitate?

Angajații au un rol esențial, deoarece multe incidente apar în urma unor acțiuni obișnuite, precum accesarea unor linkuri nesigure sau utilizarea unor aplicații neverificate. O echipă informată reduce semnificativ aceste riscuri.

Surse:

[1] Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Raport anual 2024
https://www.dnsc.ro/vezi/document/dnsc-raport-anual-2024