Rolul și importanța politicilor contabile
În ce măsură acordă entitățile atenție elaborării și fundamentării politicilor contabile? Cât de important este pentru entitate manualul de politici contabile? Rolul și importanța politicilor contabile nu sunt uneori înțelese, fapt pentru care ne propunem să subliniem în cele ce urmează aspectele relevante în acest sens.
Potrivit reglementărilor contabile1, politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. În aplicarea reglementărilor contabile entităţile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administrator sau persoanele care au obligaţia gestionării entităţii respective.
Cerințe privind existența politicilor contabile la nivelul fiecărei entități sunt cuprinse atât în legislația contabilă2, cât si în Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Nerespectarea reglementărilor contabile cu privire la aprobarea politicilor și procedurilor contabile prevăzute de legislație constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei.3
Dincolo de considerentele legale, necesitatea elaborării politicilor contabile este determinată și de aspecte practice și organizatorice, cum sunt:
– stabilirea prin proceduri interne a condițiilor în care se desfășoară operațiunile derulate de entitate. În acest mod administratorii controlează și gestionează cum se derulează operațiunile economice, pentru că odată aprobate, personalul societății nu se poate abate de la acestea și orice formă de control ulterior în societate se va raporta la cerințele cuprinse în politicile contabile aprobate;
– asigurarea administratorilor că sunt respectate prevederile legale în domeniul contabilității prin instituirea de reguli și tratamente contabile aprobate.
Alegerea unei politici contabile are efecte asupra informaţiilor prezentate în situaţiile financiare anuale şi a indicatorilor economico-financiari iar utilizatorii informațiilor din situațiile financiare anuale trebuie să înţeleagă impactul rezultatelor alegerilor făcute de management, întrucât politicile contabile nu se limitează la tratamente contabile, ci vizează și opțiuni asupra cărora administratorii trebuie să se decidă și să le aprobe.
La stabilirea politicilor contabile trebuie avută în vedere strategia entității – dacă aceasta urmărește maximizarea profiturilor sau dezvoltarea prin investiții noi, astfel încât regulile alese să reflecte aceste aspecte.
Politica contabilă are impact asupra indicatorilor raportați, în special asupra rezultatului exercițiului. Exemplificăm, astfel:
1. Alegerea între capitalizare sau trecerea pe cheltuieli a unor costuri (în cazul unor operațiuni ca: achiziția matriţelor, aparatelor de măsură şi control, uneltelor şi altor elemente similare, pieselor de schimb şi echipamentului de service, cheltuielilor de constituire, inspecţiilor sau reviziilor generale regulate efectuate pentru depistarea defecţiunilor) poate determina un rezultat (profit sau pierdere) diferit.
În situaţia capitalizării cheltuielilor, rezultatele sunt mai mari, ceea ce determină creşterea capitalului acţionarilor, și invers în cealaltă situație.
2. Prezentarea imobilizărilor corporale în bilanț la valoarea reevaluată sau la cost istoric și alegerile legate de tratamentul contabil al rezervei din reevaluare, determinarea duratelor de amortizare și a metodei de amortizare, alegerea metodei de evaluare a stocurilor la ieșire, au influență asupra indicatorilor din bilanț și contul de profit și pierdere.
Deși politicile contabile reprezintă un document intern, ele pot fi analizate /consultate de către o serie de utilizatori (auditori statutari/financiari, organele cu atribuții de control în domeniul financiar-contabil, investitori, creditori). Existența unor politici contabile adecvat întocmite întărește relevanța și fiabilitatea informațiilor situațiilor financiare ale unei entități și comparabilitatea acestor informații în timp.
Manualul de politici contabile trebuie să fie opozabil, dar și o umbrelă în raporturile contabilității cu utilizatorii externi ai situațiilor financiare (orice formă de control se va raporta la politicile contabile).
Sunt foarte multe entități care nu adaptează politicile contabile la specificul entității și păstrează regulile generale care uneori nu reflectă fidel realitatea.
Ca urmare, entitățile trebuie să înțeleagă cu adevărat rolul politicilor contabile astfel încât să evite transformarea acestora într-un document formal, fără aplicabilitate practică.
