Modificările Codului Fiscal din 2022 – același mod de acțiune imprevizibil la impunerea de noi taxe și impozite 

Conform unei tradiții de rău augur pe care guvernanții României se încăpățânează să o mențină și s-o perpetueze de mai bine de 30 de ani, modificările la Codul Fiscal au fost din nou adoptate pe repede înainte. Unele prevederi au intrat deja în vigoare și produc efecte juridice fără măcar acea minimă perioadă preliminară de 6 luni tot cerută de mediul de afaceri aproape în fiecare an pentru a beneficia măcar de o firavă predictibilitate în privința măsurilor fiscale care afectează, desigur, mersul unei activități lucrative, al unei afaceri și chiar viața personală a tuturor celor care muncesc într-o formă sau alta.

În mod evident, foamea de bani a guvernanților, proverbială și izvorâtă nu neapărat din cheltuirea cu marile investiții cu beneficii vizibile pentru societate în general, nu poate fi, iată, ignorată nici în anul de grație 2022, așa că cei care creează valoare adăugată și lucrează vor trebui încă odată (a câta..?) să vină în întâmpinarea solicitării de colectare de numerar a organelor fiscului de îndată și fără prea mult timp de ”digerare” a măsurilor impuse. Iar dacă ținem cont că un număr absolut imens de modificări ale codului fiscal au intrat în vigoare prin intermediul unei Ordonanțe de Guvern, care, la rândul ei, trebuie să fie aprobată de către Parlament, procedură prin care pot interveni numeroase alte modificări, predictibilitatea atât de solicitată de contribuabili este din nou ”un pod prea îndepărtat” și în acest an. 

Dar, să vedem ce ne așteaptă deja din acest an și ce ne paște începând de la 1 ianuarie 2023 în materie de impozite și taxe din cauza noilor modificări introduse prin OG 16/2022, publicate în Monitorul Oficial nr.716 din 15.07.2022.

1. Modificări ale Codului Fiscal care intră în vigoare chiar din august 2022

Se pare că visteria bugetului de stat este complet golită dacă modificarea Codului Fiscal fost făcută cu o așa de mare grabă, demnă, cu siguranță, de cauze mai bune. Departe de a asigura angajatorilor și angajaților o minimă perioadă de adaptare și de gândire, guvernul a impus o serie de măsuri fiscale care deja au și intrat în vigoare și produc efecte juridice.

Astfel, una dintre măsuri, cel puțin controversată, privește schimbarea modului de impozitare a contractelor part-time. Nu este prima dată când strategii finanțelor românești se leagă de acest mod de a munci și se grăbesc să-l suprataxeze, pedepsind aspru astfel pe cei care vor și au disponibilitatea de a mai munci în plus sau pe cei care nu au altă alternativă decât de a lucra cu normă parțială. De asemenea, angajatorii se văd obligați să plătească pentru prestații inexistente, în urma deciziei de a impozita la valoarea unui salariu minim brut orice contract part-time plătit sub acest nivel. Cu alte cuvinte, chiar dacă, de exemplu, ai un lucrător care vine și lucrează 4 ore pe zi cu un salariu sub limita de 2550 lei brut – valoarea salariului minim brut la nivel național pentru un timp complet de muncă – vei avea de plătit impozite la această valoare. 

Desigur, rezultatele ”frumoase” ale acestei măsuri au început deja să apară. Peste 50% dintre angajatori s-au exprimat că vor renunța la angajații part-time, mai ales acolo unde nu au posibilitatea de a le transforma în contractele în angajamente full-time. 

Merită totuși notat că sunt exceptați de la suprataxarea muncii parțiale angajații care au mai multe contracte de muncă prin care depășesc venitul minim pe economie, elevii și studenții care sunt școlarizați, ucenicii, persoane cu handicap care, conform legislației, nu pot lucra 8 ore zilnic, pensionarii peste limita de vârstă în afara pensionarilor ”speciali”.   

Alte modificări care au intrat în vigoare de la 1 august 2022 privesc scăderea plafonului de venituri până la care se acordau facilitățile pentru salariații din domeniul agriculturii și al industriei alimentare la un nivel maxim de 10.000 de lei brut lunar. Plafonul vechi era de 30.000 lei brut lunar. 

Nici jocurile de noroc nu au fost uitate de modificările la Codul Fiscal. Astfel, începând cu 1 august 2022 impozitarea veniturilor din jocuri de noroc se va face cu reținere la sursă. Cotele de impozitare au fost, desigur, majorate substanțial în timp ce pragurile de impozitare au fost diminuate în același mod.. 

• 3% pentru venituri de până la 10.000 lei inclusiv;
• 300 lei + 20% din sumele ce depășesc 10.000 de lei, pentru venituri între 10.000 de lei și 66.750 de lei;
• 11.650 lei + 40% din sumele ce depășesc 66.750 de lei la venituri care depășesc această sumă. 

De asemenea, tot de la 1 august 2022 crește valoarea accizelor la țigări la 459,386 lei / 1.000 de țigarete, măsură cu valabilitate până în 31 martie 2023. 

O măsură pozitivă este cea care privește includerea în categoria veniturilor neimpozabile a sumelor obținute de persoane fizice drept indemnizație pentru îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni oncologice. Măsura se aplică cu începere de la 18 iulie 2022.  

2. Modificări ale Codului Fiscal care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023

Majoritatea modificărilor fiscale devin aplicabile cu începere de la 1 ianuarie 2023. Impactul acestor măsuri privește atât antreprenorii cât și persoanele fizice care obțin venituri din alte surse decât munca salarizată. 

În ceea ce privește modificările la microintreprinderi, lista acestora lovește destul de serios acest sector destul de important numeric al economiei naționale. Astfel:

• Alegerea plății impozitului pe venit în cazul microîntreprinderilor trebuie să îndeplinească condiții mai drastice pentru a fi acceptată de către fisc

• Venituri anuale de maxim 500.000 de euro (o scădere drastică de 50% de la 1.000.000 de euro cât era pragul vechi). După acest prag firma devine automat plătitoare de impozit pe profit.
• Veniturile obținute din consultanță/management nu trebuie să fie mai mari de 20% din totalul veniturilor anuale. Peste acest prag de 20% firma trece la plata impozitului pe profit. Este o mai veche ”dorință” a guvernanților de a stoarce ceva mai mulți bani de la firmele cu puțini angajați axate pe activități de prestări servicii deoarece este evident că marjele de profit în cazul acestora sunt cu mult mai mari decât marjele din domeniul comerțului sau al producției, de exemplu. 
• Cel puțin un salariat pe firmă. Se elimină astfel cota de 3% care se plătea dacă firma nu avea nici un angajat și rămâne doar cota de 1% pe venit. În schimb guvernul se așteaptă să colecteze mai mult din taxele și impozitele pe salarii – obligând practic pe multi dintre deținătorii de microîntreprinderi să devină și angajați sau să angajeze alte persoane. 
• Sunt exceptate de la aceste condiții microîntreprinderile din domeniul HoReCa.

• Un singur acționar/asociat nu mai poate deține decât maxim 3 microîntreprinderi cu o cotă de deținere mai mare de 25%. Și în acest caz este evidentă intenția guvernanților de a obține mai multe venituri prin trecerea la la impozitarea pe profit a companiilor prestatoare de servicii. 
• Regimul de microîntreprindere devine opțional.
• Impozitul pe dividende crește de la 5% la 8%.

În privința domeniului HoReCa modificările fiscale sunt la fel de dure, eliminând practic o serie de scutiri și facilități.

• Impozitul specific al activităților HoReCa prevăzute în Legea 170/2016 se elimină prin abrogarea respectivei legi. 
• Scutirea de impozitul pe venit a salariaților din domeniul HoReCa angajați pe perioadă determinată se elimină. 
• În plus, cota de TVA pentru serviciile de restaurant și catering, inclusiv pentru cazarea hotelieră sau similară, precum și închirierea de terenuri pentru camping aproape se dublează, de la 5% la 9%.

Va fi interesant de văzut care vor fi prețurile practicate de hotelieri și de restaurante în sezonul turistic 2023 …

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023 se introduc și o serie de modificări asupra impozitelor pe activitățile independente. Astfel, persoanele fizice care obțin venituri din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală vor fi obligate să plătească CAS și CASS în funcție de plafoane modificate de venituri. 

• Plata CASS intervine astfel în funcție de următoarele plafoane:

• La venituri anuale totale sub 6 salarii brute minime pe economie, nu se datorează CASS;
• Pentru venituri anuale între 6 și 12 salarii minime brute se datoreaza CASS la nivelul maxim de 12 salarii minime brute. Deci, chiar dacă ai câștigat venituri de 8 salarii minime brute vei plăti CASS de 10% la nivelul de 12 salarii. 
• Pentru venituri între 12 și 24 salarii minime brute se va plăti CASS la nivelul de 24 de salarii.
• Pentru venituri de peste 24 de salarii minime brute se va plăti CASS la valoarea de 24 de salarii.

• Plata CAS intervine tot în funcție de anumite plafoane, dar ușor diferit față de cele din cazul CASS.

• La venituri sub 12 salarii minime brute nu se datorează contribuție CAS.
• Între 12 și 24 salarii minime brute se datorează CAS de 25% la valoarea de 12 salarii.
• Peste 24 de salarii brute se datorează CAS de 25% la valoarea de 24 de salarii.

În ceea ce privește PFA-urile se reduce drastic plafonul de la care aceste entități devin obligate să treacă de la impozitarea pe norme de venit la impozitarea în sistem real. Noul plafon este de 25.000 de euro, o scădere de patru ori de la vechiul plafon de 100.000 de euro. 

În privința beneficiilor salariale care nu sunt impozabile, valoarea acestora nu va trebui să treacă de 33% din valoarea salariului de bază al locului de muncă. De asemenea, deducerile personale ale salariilor se modifică în tandem cu alte modificări ale salarizării care sunt de luat în considerare fie din 2022, fie de la începutul anului 2023. 

3. Modificări ale Codului Fiscal din 2022 privind veniturile din chirii, tranzacții imobiliare, impozitele și taxele locale și alte domenii de interes ale economiei

În fine, nu scapă de ochiul vigilent al guvernanților în ceea ce privește taxarea, nici veniturile persoanelor fizice obținute din chirii. Astfel, este eliminată total cota forfetară de cheltuieli deductibile de 40% din venitul brut realizat din chirii. De la 1 ianuarie 2023, venitul brut obținut din închirieri este egal cu venitul impozabil la care se datoreaza impozit pe venit, CAS și CASS, după caz. 

Tranzacțiile privind livrarea de locuințe vor fi taxate cu TVA de 5% dacă valoarea acestora nu depășește 600.000 de lei fără TVA. Este o scădere a plafonului de 100.000 de lei fără TVA. 

Impozitul local pe clădiri rezidențiale va fi stabilit prin aplicarea unei cote minime de 0,1% din valoarea clădirii, iar în cazul clădirilor nerezidențiale cota va fi de minim 0,5%. Se elimină diferențele de impozitare între persoane fizice și persoane juridice care au calitatea de proprietari ai clădirilor. Problema constă în faptul că valoarea imobilelor la care va fi aplicată cota de impozitare va fi cea stabilită prin raportare la Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, studii administrate de Uniunea Notarială a Notarilor Publici din România. Cale sigură și liberă la creșteri de impozite și taxe locale, o mai veche dorință a primarilor – mai ales a celor de municipii – de a majora impozitele locale și a nu-și asuma răspunderea pentru aceste creșteri. Acum va fi mult mai comod de a arunca ”vina” pe impersonalul Cod Fiscal, în urma oricăror majorări de taxe locale pe proprietate. 

Dacă vinzi un imobil va trebui să știi că de la 1 ianuarie 2023 nu va ma mai exista nici un plafon neimpozabil ca până acum. Plafonul de 450.000 lei neimpozabil este total eliminat și vei avea de plată fie un impozit de 3% dacă imobilele vândute au fost deținute maxim 3 ani, fie 1% din valoarea de vâzare dacă imobilele au fost deținute mai mult de 3 ani. 

În fine, se introduce obligativitatea ca firmele care desfășoară activități de comerț cuprinse în definirea dată de OG 99/2000 precum și firmele prestatoare de servicii care au cifre anuale de afaceri de peste 10.000 de euro de a accepta ca mijloc de plată cardurile de orice fel (debit, credit, preplătite) prin POS-uri sau alte soluții de acceptare, inclusiv plăți electronice.

Desigur, așa cum ai observat și la începutul articolului, ordonața prin care au fost introdus acest val de măsuri fiscale va trebui trecută și prin Parlament unde va deveni lege, probabil cu unele modificări. În plus, vor exista diverse ordine de ministru care vor clarifica unele prevederi. În calitate de contribuabili, nu rămâne decât speranța că ideea de contract social nu a dispărut cu totul din modul de acțiune al puterii politice vremelnice dar și că va exista totuși cândva și o rațiune de guvernare în interesul celor guvernați și taxați. 

Sursa foto: Pixabay.com