Insolventa: ce inseamna deschiderea procedurii de insolventa si cum afecteaza salariatii?

Atunci cand o firma nu isi mai poate plati datoriile exista posibilitatea ca aceasta sa inceapa procedura de insolventa pentru solutionare prin implicarea tuturor creditorilor. Desi nu este un proces simplu, acesta nu este echivalent cu falimentul, ci se poate rezolva prin respectarea procedurilor legale. Vei afla din acest articol ce este insolventa, cum poate ajunge o firma in insolventa si ce se intampla in aceasta situatie, informatii despre prodedurile aferente, precum si impactul pe care il poate avea asupra angajatilor.

Insolventa: informatii utile pentru fiecare firma

Daca o societate comerciala are datorii care depasesc un anumit prag valoric se poate demara procedura de insolventa. Aceasta din urma consta intr-o serie de masuri care au rolul de a fi echitabile atat pentru creditori, cat si pentru firma in sine. 

De altfel, insolventa nu este echivalenta cu falimentul si reprezinta o ultima incercare de salvare a societatii comerciale respective. Acest proces are loc sub administrarea unor specialisti sub controlul instantei de judecata competente. 

1.1. Ce inseamna insolventa pentru o firma?

Insolventa este, practic, criza financiara in care o companie sau o persoana nu isi poate plati facturile. Acest lucru poate duce la deschiderea procedurii de insolventa, in care se vor intreprinde actiuni legale impotriva persoanei sau entitatii insolvente, iar activele pot fi lichidate pentru achitarea datoriilor restante. 

In Romania, aceasta procedura colectiva stabilita prin lege are scopul clar definit de a acoperi pasivului debitorului, cu acordarea, atunci cand este posibil, a sansei de redresare a activitatii acestuia. 

Daca datoriile unei societati comerciale pot fi restructurate cu ajutorul creditorilor, activitatea economica fiind viabila, atunci obiectivul principal al insolventei devine protejarea firmei si pastrarea locurilor de munca pentru angajati. Doar in cazurile in care activitatea economica a firmei nu mai este viabila se trece la procedura de faliment. 

1.2. Legea insolventei

Cadrul legal pentru aceasta situatie a fost stabilit prin Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Ulterior, s-a adoptat Ordonanta de Urgenta nr. 88 din 27 septembrie 2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative. 

Conform articolului 5 al legii mentionate insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile. Se precizeaza, de asemenea, situatiile in care se poate vorbi despre insolventa pentru o societate comerciala: 

• insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
• insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. 

2. Procedura de insolventa

Procedura de insolventa poate fi deschisa de debitor, creditor sau de alte institutii sau personane care au aceasta competenta prevazuta in lege. Exista si situatiile in care se formuleaza o cerere comuna de deschidere a procedurii insolventei, formulata de debitor sau creditor, avand drept scop deschiderea procedurii insolventei in mod concomitent impotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societati, in cadrul unor dosare separate, repartizate spre solutionare aceluiasi judecator-sindic. 

2.1. Deschiderea procedurii de insolventa

Reglementarea deschiderii procedurii de insolventa este legiferata pe larg in art. 75 din Legea 85/2014. Astfel, din momentul in care o societate comerciala deschide, la cererea sa, procedura de insolventa se suspenda de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii insolvenţei, prin depunerea cererilor de admitere a creanţelor. 

Doar in cazurile specifice in care se desfiinteaza hotararea de deschidere sau in cazul inchiderii acesteia se repun pe rol cererile de admitere a creantelor. La data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii, atat acţiunea judiciara sau extrajudiciara, cat şi executarile silite suspendate inceteaza.

Conform art. 46 procedura generala este modalitatea prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. Aceasta intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului. 

Procedura simplificata este definita in art. 47 si reprezinta procedura de insolventa prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art. 38. 

2.2. Valoarea-prag a creantelor

Conform art. 72 din legea 85/2014 valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/ salariat. Cand cererea de deschidere a procedurii de insolventa este introdusa de debitor, cuantumul creantelor bugetare trebuie sa fie mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului.

In timpul starii de alerta au fost facute modificari privind acest articol. Conform art. 47, Sectiunea a 8-a, Capitolul II din LEGEA nr. 55 din 15 mai 2020 pe durata starii de alerta se suspenda aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 si a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Totodata potrivit alin. (2) din acelasi act normativ, pe durata starii de alerta, in cazul debitorilor care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate pe perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii virusului SARS-Cov-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, valoarea-prag prevazuta la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori.

2.3. Principiile reglementarii procedurii de insolventa

Conform articolului 4 din Legea insolventei, exista 13 principii pe care se reglementeaza aceasta procedura: 

• maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;
• acordarea unei sanse debitorilor de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara;
• asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derulare a procedurii intr-un timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu un minim de costuri;
• asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelasi rang;
• asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura;
• recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;
• limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei sau al unei proceduri de prevenire a insolventei unui cocontractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
• asigurarea accesului la surse de finantare in procedurile de prevenire a insolventei, in perioada de observatie si de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
• fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment;
• favorizarea, in procedurile de prevenire a insolventei, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventiv;
• valorificarea in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta a activelor;
• in cazul grupului de societati, coordonarea procedurilor de insolventa, in scopul abordarii integrate a acestora;
• administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa de catre practicieni in insolventa si desfasurarea acestora sub controlul instantei de judecata.

3. Ce inseamna insolventa pentru angajati?

Fara indoiala, procesul de insolventa nu afecteaza numai debitorul in sine, ci si intreaga sa echipa. Cu toate acestea, nu trebuie sa afecteze drepturile salariale. Fie ca se apeleaza la o concediere colectiva, fie la Fondul pentru plata creantelor salariale, este important de stiut pentru orice angajat aflat in aceasta situatie ca are parghii legale la care poate apela. 

In cazul neplatii salariilor pe o perioada mai lunga de timp, angajatii pot fi cei care pot solicita inceperea procedurii de insolventa. In aceasta situatie, ei devin creditori, iar cuantumul minim al creantei angajatilor este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

3.1. Fondul pentru plata creantelor salariale

In cazul deschiderii procedurii de insolventa se poate accesa Fondul pentru plata creantelor salariale.Situatia angajatilor societatilor comerciale care se afla in procedura de insolventa sunt reglementate de Ordonanta de Urgenta nr. 9 din 19 februarie 2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale. Se modifica art. 2 al legii mentionate astfel: din Fondul de garantare se asigura plata creantelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei, denumiti in continuare angajatori in stare de insolventa.

De asemenea, in situatia in care se pronunta inchiderea procedurii de insolventa, ca urmare a redresarii angajatorilor, inclusiv in perioada de observatie, definita la art. 5 alin. (1) pct. 42 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, acestia sunt obligati sa restituie sumele suportate din Fondul de garantare, in termen de 6 luni de la pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

3.2. Concedierea colectiva

Potrivit art. 69 din Codul Muncii, un angajator aflat in insolventa poate apela la concedierea colectiva a personalului sau astfel: 

In cazul in care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective, acesta are obligatia de a initia, in timp util si in scopul ajungerii la o intelegere, in conditiile prevazute de lege, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, cu privire cel putin la:

• metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati care vor fi concediati;
• atenuarea consecintelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizeaza, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor concediati. 

Declansarea procedurii de insolventa este, fara indoiala, o situatie de criza pentru orice societate comerciala si este de preferat ca aceasta sa fie evitata. De la investitiile planificate atent pana la dialogul constant intre conducere si angajati, o companie, indiferent de marimea sa sau de domeniul in care activeaza, trebuie sa incerce sa isi gestioneze bine resursele pentru a nu ajunge in aceasta situatie. Cu toate acestea, reiteram faptul ca insolventa nu inseamna faliment si exista posibilitatea reabilitarii economice a societatii comerciale. 

Sursa foto: Pexels.com