Contractul de colaborare: TOT ce trebuie sa știi despre acest document  și rolul pe care-l are în diverse domenii de activitate

Încheierea unui contract de colaborare poate fi utilă în multe situații, mai ales când există necesitatea unei cooperări ocazionale sau de scurtă durată. Acest tip de contract se regăsește în diverse forme, în funcție de scopul pe care îl are, și se poate încheia fie între două firme, fie între o firmă și o persoană fizică. Practic, poate fi considerat o înțelegere scrisă între două părți, prin care sunt reglementate principalele aspecte ce țin de obligații, responsabilități, remunerație și altele. Pentru ca relațiile să se desfășoare în cele mai bune condiții, contractul de colaborare reprezintă soluția ideală. Dar ce trebuie să conțină acesta și cine poate încheia un astfel de document, poți afla pe larg în rândurile de mai jos. Așadar, descoperă în continuarea acestui articol cele mai utile informații despre contractul de colaborare. 

Contractul de colaborare: ce este și ce trebuie să conțină

Persoanele fizice, juridice sau PFA-urile care încep o cooperare în vederea realizării unui proiect comun sau pentru prestarea unor servicii, trebuie să semneze un contract de colaborare. Astfel, acordurile care se încheie între părți sunt mai ușor de parcurs și de înțeles de către ambele entități implicate. Parcurge acest capitol pentru a afla ce este contractul de colaborare și ce trebuie să conțină acesta. 

1.Ce este un contract de colaborare?

Contractul de colaborare este un document prin care două părți încheie un acord în vederea cooperării, pentru realizarea unui anumit proiect sau serviciu. Practic, este o înțelegere scrisă prin care se definește relația între cei care colaborează și ce responsabilități are fiecare. Contractul menționează în mod explicit termenii și condițiile de muncă și relațiile dintre cei care îl semnează.

Complexitatea acestuia depinde de părțile între care se încheie, spre exemplu un contract de colaborare între firme va fi mai amplu și va cuprinde mai multe informații. Nu este același lucru cu parteneriatul, care presupune relații ce se desfășoară pe parcursul mai multor proiecte.

Încheierea unui contract de colaborare este absolut vital între o firmă și o persoană fizică sau între două firme, pentru că stabilește cadrul legal prin care se desfășoară relațiile dintre aceștia, contribuind la evitarea incertitudinilor și a riscurilor.

Contractul de colaborare mai este denumit și contract-cadru, conform prevederilor articolului 1176 din Noul Cod Civil. Definiția acestuia este: “Contractul-cadru este acordul prin care părțile convin să negocieze, să încheie sau să mențină raporturi contractuale ale căror elemente esențiale sunt determinate de acesta.” 

2.Ce conține un model de contract de colaborare

Dacă te-ai întrebat ce conține sau cum arată un model de contract de colaborare, trebuie să știi că, pentru a fi valabil, acesta cuprinde câteva informații importante:

• Numele părților: beneficiar și colaborator/prestator;
• Obiectul contractului de colaborare;
• Durata contractului;
• Remunerația și modalitatea de plată;
• Drepturile și obligațiile părților;
• Condițiile de încetare a contractului de colaborare;
• Posibilitatea de reziliere;
• Confidențialitate și protecția datelor;
• Eventualele penalizări. 

Așadar, contractul de colaborare poate fi similar altor contracte de muncă, dar conține termeni de desfășurare diferiți între prestator și beneficiar. Pentru a fi valabil, acesta trebuie să fie semnat de ambele părți, fiecare primind câte un exemplar, după semnare și parafare. Încheierea acestuia în formă scrisă este absolut obligatorie. Pentru ulterioarele modificări care apar pe parcursul desfășurării contractului, se pot încheia acte adiționale.

În cadrul contractului trebuie menționat și care este scopul colaborării, precum și obligațiile fiecărei părți implicate. Acest lucru va fi de ajutor în monitorizarea activității realizate de fiecare parte. Este recomandat ca în contract să fie stipulate toate detaliile privind relația de colaborare, pentru a fi evitate eventualele neînțelegeri.

Dacă ești în căutarea unui model de contract de colaborare, trebuie să știi că posibilitatea de reziliere este un alt lucru important care trebuie menționat. Principalul motiv este că atunci când una dintre părți dorește rezilierea, aceasta se va face în condițiile clar prevăzute în cadrul documentului. Dacă în contractul de colaborare nu sunt menționate metodele de reziliere, se aplică prevederile legale în vigoare. 

3.Cine poate încheia un contract de colaborare

Contractul de colaborare poate fi încheiat între două firme sau între o persoană fizică și una juridică, în cadrul acestuia stabilindu-se termenii, durata, relația și responsabilitățile fiecărei părți. Contractele de acest tip pot avea durată determinată, nedeterminată sau se pot întinde doar pe parcursul unui proiect.

De reținut este și faptul că o persoană angajată cu contract individual de muncă are libertatea să încheie un număr nelimitat de contracte de colaborare. Singura mențiune este aceea că nu poate avea și contract de muncă și contract de colaborare cu aceeași firmă. 

Contractul de colaborare și formele sale principale  

Contractul de colaborare dintre o firmă și o persoană fizică presupune prestarea unor servicii ocazionale, excluzând relațiile de subordonare între beneficiar și cel care prestează. Un contract de colaborare este un document legal ce poate avea diverse grade de complexitate, în funcție de tipul lui. Spre exemplu, cel încheiat între două persoane juridice necesită reglementări mai ample, pentru ca relațiile dintre cele două să se desfășoare în cele mai bune condiții.

Principalele contracte de colaborare care se pot încheia sunt:

• Contracte de prestări servicii;
• Contracte pentru drepturi de autor.

Există mai multe tipuri de contracte de colaborare și fiecare dintre acestea depinde de sectorul de activitate și de obiectivul final. Iată câteva dintre activitățile în care se pot încheia contracte de colaborare:

• Producție;
• Prestări servicii;
• Organizarea de spectacole;
• Activități de editare sau imprimare;
• Transport de bunuri și persoane;
• Activități de cumpărare în scopul revânzării. 

1.Contract de colaborare persoană fizică

Contractul de colaborare poate fi încheiat și cu persoane fizice pentru realizarea unor proiecte care au loc ocazional. Acesta nu presupune o relație de subordonare între beneficiar și persoana care prestează, cum se intampla în cazul contractului individual de munca, ci este un acord de voință prin care se stabilesc serviciile ocazionale ce trebuie prestate. Prin urmare, acordul de colaborare nu este reglementat de Codul Muncii, ci de Codul Civil. 

Pentru a înțelege mai bine care este diferența, contractul de muncă este cadrul legal prin care se reglementează raporturile de muncă, jurisdicția, aspecte referitoare la concediu, salarii, precum și drepturile și obligațiile părților, aspecte care sunt prevăzute în Codul Muncii. Acest lucru presupune înregistrarea în Revisal și folosirea unui program de salarizare, care să ajute persoanele juridice să țină evidența personalului și a salariilor. Spre deosebire de acesta, contractul de colaborare nu implica înregistrare nicăieri, fiind o înțelegere între doua persoane fizice sau juridice. 

Clauzele contractului de colaborare trebuie să fie foarte clare pentru a fi evitată încadrarea ca o relație de angajare. Astfel, trebuie îndeplinite următoarele criterii:

• Libertatea prestatorului persoană fizică de a alege locul, modul și programul de desfășurare a activității.
• Riscurile aferente activității sunt asumate de către persoana fizică.
• Serviciile prestate nu presupun o relație de subordonare între prestator și beneficiar.
• Persoana fizică are libertatea de a încheia contracte de colaborare și cu alți beneficiari.
• Prestatorul persoană fizică își desfășoară activitatea utilizând bunurile personale.

2.Contract de colaborare între firme

Contractul de colaborare între firme este un acord prin care două părți se angajează să coopereze într-un domeniu, pe o perioadă definită de timp. Acesta impune o anumită rigoare și este de preferat să se întocmească de un specialist. Practic, cu ajutorul acestuia cele două entități își combină resursele și expertiza în diverse domenii precum IT, tehnologie sau marketing.

Un exemplu poate fi contractul încheiat între o firmă de contabilitate și o companie care dezvoltă soft-uri pentru afaceri. Aceasta din urmă poate pune la dispoziția beneficiarului servicii specializate pentru gestionarea mai ușoară a activităților, cum ar fi un sistem ERP, diverse automatizări sau alte soluții de contabilitate și financiare, extrem de utile. În urma încheierii contractului între cele două, se stabilește contribuția fiecărei părți și modalitățile de plată.  

Din punct de vedere legal, contractul de colaborare este absolut necesar între două firme deoarece reglementează clar cum vor fi împărțite responsabilitățile și obligațiile fiecăreia și ce este de făcut în cazul în care una dintre parti dorește să se retragă din contract. 

Fiind de o anume complexitate, printre cele mai importante prevederi ale unui astfel de contract se numără:

• Modul în care părțile vor lucra împreună – aceste reglementări indică, de obicei, contribuția fiecărei părți pe tot parcursul colaborării. Acestea asigură claritatea contractului și reduc la minimum riscul apariției unor dispute ulterioare.
• Modul în care vor fi împărțite beneficiile colaborării – cheia unei bune colaborări constă într-o bună comunicare, de aceea este important să se menționeze modul în care vor fi împărțite beneficiile între părți. 
• Responsabilitățile și obligațiile fiecărei părți – stabilirea obiectivelor contractului și a responsabilităților și obligațiilor ce decurg din acestea.
• Clauzele de soluționare a litigiilor și de reziliere – contractul de colaborare trebuie să precizeze procesul de soluționare a litigiilor și dispozițiile de reziliere.
• Durata sau termenul colaborării – durata poate fi determinată sau nedeterminată, continuând până la rezilierea de către una dintre părți.
• Obligațiile de confidențialitate și protecția datelor – orice firmă, indiferent de natura ei, își dorește să-și protejeze informațiile confidențiale sau sensibile din punct de vedere comercial, furnizate în cadrul contractului de colaborare. Prin urmare, acesta trebuie includă un acord clar cu privire la confidențialitatea datelor, dar și să acopere sistemele și procesele de protecție a datelor dacă acestea sunt partajate, utilizate, stocate sau transferate în cadrul colaborării.

Ceea ce este important la redactarea unui contract de colaborare este să fie specific sectorului de activitate și să se concentreze pe ceea ce se dorește să se obțină în urma colaborării.

Atunci când proiectul de cooperare între două firme implică tehnologie, este important să existe prevederi specifice pentru a stabili cine deține și cine este responsabil pentru proprietatea intelectuală din cadrul proiectului, precum și pentru a stabili termenii de utilizare a proprietății intelectuale. Proprietatea intelectuală este de mai multe feluri: drepturi de autor, mărci comerciale, drepturi de design și brevete. De regulă, contractele de colaborare prevăd faptul că drepturile asupra proprietății intelectuale rămân în posesia celui care a creat-o.

Contractul de colaborare se poate încheia și între un SRL și un PFA, care este tot o forma de organizare juridică. În funcție de scop și de obiectivele urmărite, există mai multe modalități de a semna o astfel de colaborare:

• Contract de colaborare în vederea închirierii unui echipament;
• Contract de prestării servicii prin care PFA-ul este prestator, încasând o anumită sumă de bani prevăzută în contract;

Așadar, indiferent de natura contractului, este important ca ambele părți să se asigure că toți termenii de colaborare sunt scriși în mod corespunzător și în beneficiul tuturor. Acest lucru presupune citirea cu atenție a reglementărilor sau chiar apelarea la consultanță juridică, pentru a verifica corectitudinea informațiilor. 

3.Taxe pentru contractul de colaborare

Contractul de colaborare, indiferent de forma lui, implică anumite obligații fiscale. Iată ce taxe există pentru contractul de colaborare și în responsabilitatea cui revin acestea:

• Pentru un contract de drepturi de autor sau contract de colaborare, veniturile obținute se pot impozita prin reținere la sursă de către beneficiar. Acesta are obligația de a reține și de a vira către bugetul de stat, impozitul pe venit. De asemenea, impozitul trebuie achitat până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut. Valoarea lui este de 10%.
• Atunci când este vorba de un contract de colaborare pentru prestări servicii, toate taxele și impozitele vor fi plătite de către prestator. Acesta va plăti taxele aferente către bugetul de stat în funcție de forma juridică pe care o are: SRL sau PFA.   

În concluzie, contractul de colaborare reprezintă o modalitate simplă de prestare a anumitor servicii, fie ele ocazionale, fie de durată mai mare sau chiar nedeterminată. Acest lucru presupune cunoașterea în detaliu a ceea ce ar trebui să conțină acesta și care sunt reglementările legale în vigoare. Contractul de colaborare între firme trebuie să fie benefic pentru ambele părți, atât pentru beneficiar, cât și pentru prestator. Același lucru este valabil și în cazul diverselor contracte de prestări servicii sau de drepturi de autor, încheiate cu persoanele fizice.

Sursa foto: pexels.com